De ce nu reusim atunci cand ne setam intentii la inceput de an?

cum sa reusim atunci cand ne setam intentii

 

De ce nu reusim atunci cand ne setam intentii si stabilim rezolutii la inceput de an?

Raspunsul scurt:

intentiile setate nu vin din ceea ce e cu adevarat important pentru noi, ele vin din ceea ce credem ca ar trebui sa facem si sa parem. Sunt prea multe, ne coplesesc. Nu iau in considerare faptul ca de aici de unde ne aflam acum pana acolo unde ne dorim sa ajungem este o cale de strabatut, care de multe ori implica un proces interior de transformare personala. Cautam sa ne validam, si nu sa ne valorificam. 🌱 Validarea este energie irosita. Valorificarea este energia care pune lucrurile in miscare. 🌱

Raspunsul lung:

Pana in 2018 imi faceam in fiecare an de Revelion o lista luuunga cu rezolutii si ma asiguram ca nu lipseste absolut niciun domeniu al vietii mele. Faceam asta pentru ca imi era frica, ca daca nu voi include ceva, acel ceva nu se va indeplini si voi ramani ‘’incompleta’’. Voiam sa invat cum sa reusim atunci cand ne setam intentii.

La sfarsit de an, am facut un fel de bilant al tuturor acelor liste si am ajuns la o concluzie care m-a mirat foarte mult: din listele de 20+ obiective clare stabilite la inceput de an, reuseam sa indeplinesc poate 3-4, dar acele 3-4 obiective indeplinite erau suficiente pentru a ma simti implinita. Citeam mirata toate rezolutiile pe care mi le setasem si am ajuns sa inteleg foarte clar de ce acele obiective nu s-au indeplinit: nu erau cu adevarat importante pentru mine. Nu veneau din interiorul meu, veneau din frica de a nu fi suficienta daca nu fac TOT.

 

cum sa reusim atunci canfd ne setam intentii

 

In 2018, a fost primul an in care mi-am setat doar 4 rezolutii si am facut publica pe pagina de Facebook una dintre ele, si anume: sa invat sa iubesc gatitul.

Fiind nutritionist deja de cativa ani, in acel punct ajunsese sa ma limiteze faptul ca nu puteam sa rezonez cu clientele care erau pasionate de gatit. Pentru mine, gatitul era pur functional, si anume, atat timp cat ceea ce pregatesc era sanatos, as fi putut sa mananc orice, nu conta deloc nici cum arata, nici ce gust avea. Ma amuza acum sa imi amintesc ca la inceputul practicii chiar ma deranja faptul ca intalneam oameni care insistau ca mancarea trebuie sa sa fie in primul rand gustoasa, si abia apoi sanatoasa. Nu ma simt mandra nici cand imi amintesc ca am avut cliente pe care am incercat sa le conving sa gandeasca ca mine.

💡 Apoi la sfarsitul anului 2018 am avut o constientizare in timpul careia am inteles ca aceasta credinta pe care o aveam, ca nu imi placea sa gatesc, era doar un atasament pe care il aveam fata de identitatea de ‘’femeie care respinge rolurile traditionale feminine’’. Atat timp cat refuzam sa iubesc gatitul, ramanand atasata de aceasta identitate si de pozitia ‘’speciala’’ pe care credeam ca mi-o acorda, am descoperit ca eram mai putin eficienta profesional, dar si mai putin conectata cu adevarata mea esenta feminina. Asa ca, m-a socat si pe mine atunci cand la inceputul lui 2019 am declarat public ca vreau sa invat sa iubesc gatitul, si i-am rugat pe cititorii paginii sa imi acorde sfaturi si recomandari.

Atunci am citit cu atentie toate recomandarile primite si am inceput sa inteleg ceva ce avea sa ma serveasca foarte mult din acel moment: oamenii care iubesc gatitul privesc gatitul altfel decat cei care nu o fac. Au altfel de ‘’lentile’’. Mi-am propus sa descopar cum se vede lumea prin ‘’lentilele’’ lor.

 

reusim atunci cand stabilim intentii

 

Astfel, am inceput sa observ oamenii din viata mea carora le place sa gateasca. Cel mai mult mi-a placut sa le observ pe mama si pe sora mea. Ambele sunt pasionate de gatit si pot pregati cu usurinta cele mai delicioase retete posibile. Apoi am inceput sa fac ceva ce nu faceam inainte, si anume sa le urmaresc in timp ce vorbeau despre gatit, dar si in timp ce gateau. Am observat la ele ceea ce am observat mai tarziu la alti oameni pasionati de gatit: cand vobesc despre gatit, apare o stralucire si un entuziasm viu in ochii lor. Asculta cu curiozitate atunci cand cineva descrie retete, incearca ingrediente noi, au curaj sa experimenteze intuitiv, nu se incadreaza intr-o ‘’cutiuta’’ a gatitului. Analizeaza ingredientele unei retete si in timp ce o fac, isi imagineaza cum se combina acele gusturi. Isi imagineaza vizual, dar si gustativ, rezultatul retetei. Atunci cand gatesc, starea lor este de bucurie si curiozitate, si nu de apatie sau dezinterez ‘’hai sa o fac si pe asta pentru ca trebuie’’. Atunci cand vor sa manance sanatos, nu fac abstractie de gust, ci cauta sa gaseasca alternative care sa le ofere, in continuare, un rezultat delicios.

🕒 Acest proces de observare pe care il descriu a durat mult timp. La inceput, faceam eforturi constiente de a ma mentine curioasa si deschisa si de a nu lasa mintea sa plece in alta parte. Apoi a devenit un interes sincer, pentru ca dupa aceea sa observ ca si eu am devenit interesata de astfel de lucruri. Nu stiu exact cand s-a produs schimbarea in interiorul meu, dar la un moment dat am devenit constienta ca in mintea mea incep sa se lege singure retetele, ca pot improviza cu usurinta si ca timpul dedicat gatitului nu mi se mai pare o corvoada. Desi sunt cateodata obosita sau nu am chef, totusi imi este mult mai usor sa gatesc decat o faceam inainte, atunci cand simteam toata acea rezistenta indreptata impotriva timpului petrecut in bucatarie. In prezent, imi place sa includ retete delicioase in meniurile pe care le construiesc pentru clientele mele si ma bucura atunci cand clientele descopera acele gusturi sanatoase, scriindu-mi feedback-uri entuziaste despre cat de delicioasa a fost o reteta sau alta.

Povestea de mai sus este o poveste de transformare, o transformare pe care nici nu o credeam posibila pentru mine. Transformare pe care inca o traiesc pentru ca inca descopar straturi ale acestei activitati care este, de fapt, o modalitate de reconectare cu esenta mea feminina hranitoare, chiar in timp ca ma reconectez cu darurile Mamei-Pamant. Este o experienta de transformare care m-a ajutat sa devin constienta de puterea unei intentii stabilite din iubire, si nu din frica.

Pare SF, insa procesul descris se numeste ‘’modelare’’. Modelarea este procesul psihologic prin care atunci cand ne dorim sa invatam ceva de la un om care poseda deja calitatile pe care ni le dorim, ne putem insusi la nivel subconstient si constient practicile si strategiile care ii aduc succes acelui om.

Cat despre intentie, am reusit sa o manifest pentru ca acea dorinta venea din adancul meu, din interiorul meu, din setul de valori cu adevarat importante pentru mine. Reusim atunci cand ne setam intentii de acest fel. Iar daca reusim nu exagerez deloc atunci cand spun ca in vietile noastre se pot intampla minuni.

🌱 In incheiere, intrebarea mea pentru tine este: “Daca ai alege 1 singura intentie sau rezolutie din lista de rezolutii pe care ai creat-o in primele zile ale anului, care ar fi aceasta si de ce? “

 

Citeste si5 obiceiuri la care sa renunti in anul care vine

About Carina 82 Articles
Carina Badea [Food& Coaching] Specialist in nutritie vegetariana. Coach in mancat emotional. Ajut oamenii sa creeze relatii armonioase cu corpul si cu hrana.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*