Se intamplase iar.

Stateam in bucatarie, in picioare, chiar in fata unui dulap deschis.  Acolo, cu doar 5 minute in urma, fusese nedesfacuta o punga de 500g de halva. Acum, toata halvaua era in stomacul meu.

Nu, nu se intampla pentru prima data. Numai ca, de data aceasta, ceva era diferit.

Incet, incet, dinspre stomac spre creier urca VINA. O cunosteam bine. Venea dupa fiecare Binge (repriza de mancat necontrolat). Nimic nou acolo. Insa, mai era ceva.

Prin hatisul de vina, rusine si frica, iesea la suprafata DE CE-ul.

Mancam nu din cauza lipsei de vointa, si nici pentru ca mi-era pur si simplu pofta. Mancam ca sa nu simt.

Acel moment, acea simpla constientizare, a schimbat intreaga mea relatie cu mancarea. A fost ultima data (dupa ani si ani de asa ceva) cand am cazut in gaura neagra a unui Binge. De acum incolo, urma sa analizez DE CE anume imi e foame, inainte sa mananc. Iar daca raspunsul era o nevoie emotionala, preferam sa infrunt emotiile, decat sa ma innec iar in Binge si in vina.

Usor? Nu, nu a fost usor. A fost un proces. Si a avut un inceput.

E foarte posibil ca si tu sa stii ce inseamna un Binge. Dupa Binge. Dupa Binge.

Majoritatea persoanelor care tin mai multe diete restrictive, de-a lungul timpului ajung sa dezvolte (intr-un fel sau altul) o relatie dezichilibrata cu mancarea. Dar despre asta nu se vorbeste. Iar daca se vorbeste, nu se intelege.

Daca e si cazul tau, trebuie sa stii ca nu esti singura. Trebuie sa stii ca exista o scapare. Nu e atat de usoara ca si cititul unui articol. Insa, daca constientizezi CE anume te impinge sa mananci necontrolat, e posibil sa fie TOT de ce ai nevoie, ca sa faci UN PRIM PAS.

Constientizeaza. Accepta. Construieste.

A manca constient (mindful eating) inseamna a fi atent la semnalele pe care ti le transmite propriul tau corp.

Pe vremurile cand insemnam rusinata Binge-urile in jurnalul alimentar, credeam ca e imposibil sa mananc intuitiv. Pentru mine, ”mancatul intuitiv” ar fi insemnat sa mananc tot ce sta pe rafturile de Junk din magazine.

Am inteles, mai tarziu, ca daca ii dai o sansa corpului tau sa vorbeasca cu tine, el o va face. Si nu-ti va cere Junk. Cel putin, nu de fiecare data.

Mancatul intuitiv este o consecinta a mancatului constient.

Unul dintre motivele principale pentru care am devenit atat de indepartati de  mancatul constient este multitasking-ul: mancam uitandu-ne la televizor sau cu ochii in tableta si, in cel mai bun caz, prinsi in discutii cu partenerul de viata sau prietenii.

Chiar si atunci cand mancam singuri, fara telefon sau o carte in fata, gandurile ne tin atat de ocupati, incat nu mai simtim gustul mancarii.

Ca sa putem crea aceasta conexiune, ar trebui sa fim cu adevarat constienti de ceea ce mancam, renuntand la obiceiurile ce ne distrag atentia de la ceea ce avem in farfurie.

Potrivit cartii ”Mindful eating”, de Jan Chozen-Bays,  simtim 7 tipuri de foame:

1. Foamea ochilor

”A fost o masa copioasa. Sunt atat de plina, incat nu voi mai manca o luna intreaga. Ah, uite un platou cu prajituri. Ce bine arata. Oare cum sunt la gust?”.

E foamea ochilor.

Insa ochilor tai nu le este foame doar de prajituri sau mancare. Ei cauta culori. Texturi. Forme. Frumusete.

Cum am putea satisface foamea ochilor?

La masa, ne putem aranja mancarea in farfurii astfel incat sa arate frumos, iar apoi sa ne bucuram de cum arata farfuria, doar pentru cateva secunde.

Foamea ochilor mai poate fi satisfacuta plimbandu-ne prin parc, bucurandu-ne de frumusetea naturii, a copacilor infloriti, a florilor colorate, jucandu-ne cu un animal, admirand tablouri sau chiar si imagini cu haine sau pantofi.

2. Foamea nasului

Suntem inclinati sa credem ca gustul mancarii este ceea ce simtim in gura. Gustul este, de fapt, o combinatie dintre ceea ce gustam si ceea ce mirosim.

Simtul mirosului este mult mai sensibil decat simtul gustului. Dovada ar fi faptul ca atunci cand esti racita si nu mai simti mirosuri, nu mai poti simti nici gustul mancarii.

Pentru a satisface foamea nasului e nevoie sa mirosim mancarea inainte de a incepe sa o mancam, izoland mirosul de gust, facand pauze pentru a putea simti cu adevarat aroma.

Putem sa ne satisfacem foamea nasului si prin aromoterapie, parfumuri sau orice altceva ne trezeste simtul mirosului intr-un mod placut.

3. Foamea gurii

Gurile noastre au nevoia de a simti o diversitate de gusturi si texturi.

Ti s-a intamplat sa ai pofta de ceva dulce si cremos (o prajitura) si, incercand sa o inlocuiesti cu o alternativa sanatoasa, ai ales sa mananci un fruct crocant (mar)? Cat de satisfacuta ai fost de aceasta alegere?

Ai putea incerca sa gasesti o alternativa sanatoasa, dar si dulce si cremoasa. Cum ar fi: o banana coapta bine, servita cu o lingura de unt de arahide natural (si un cubulet de ciocolata neagra 70% razuita peste).

4. Foamea stomacului

Daca mananci la ore fixe, stomacul tau se obisnuiste cu acest ritm si, atunci cand se apropie ora mesei, isi cere dreptul la opinie. Stii acea senzatie neplacuta de durere care te ”roade”. Atunci cand incepi sa mananci la ore neregulate, scapi si de acea senzatie.

Si atunci apare intrebarea: imi e foame daca imi chioraie stomacul? Da si nu.

Ce poti face?

Ai mai auzit asta: bea un pahar cu apa si asteapta 15 minute.

Evalueaza senzatia de foame, dandu-i note, de la 1 la 10. Mananca atunci cand ajungi la 9.

Poti incerca acelasi lucru in timpul mesei, pentru a evolua daca ti-ai satisfacut foamea.

5. Foamea celulara

Atunci cand celulele noastre au nevoie de nutrienti putem deveni iritabili, obositi, deprimati, putem resimti chiar dureri de cap sau musculare.

Foamea celulara este dificil de perceput, insa este modul primordial in care trupurile noastre comunica.

Poti incepe prin a diversifica mancarea. Fii atenta la raspunsurile corpului tau-  unele alimente te pot face sa te simti deprimata (junk-food-ul), altele te pot face sa te simti vie si fericita (ciocolata cu peste 70% cacao).

6. Foamea mintii

Foamea mintii este cea mai puternica. De multe ori, o percepi ca si plictiseala.

Creierul va gasi intotdeauna modalitati de a te convinge ca este o idee chiar buna sa mananci o punga de chips-uri si (dupa aceea) 3 prajituri, oricat de tare nu ti-ai dori sa porti pantaloni scurti vara asta.

Cu cat vei deveni mai contienta de nevoile corpului tau, a fiecarui tip de foame in parte, cu atat vei putea deveni mai contienta si de foamea creierului.

Foamea mintii/a creierului poate fi satisfacuta si invatand lucruri noi sau adaugand obiceiuri stimulatoare rutinei tale zilnice – de exemplu, jocurile de societate au depasit demult generatia Monopoly, iar cele noi pot fi atat distractive, cat si stimulente din punct de vedere intelectual. Yoga, meditatia, o carte buna, cartile de colorat, o conversatie cu prietenele: toate pot fi modalitati de a satisface foamea mintii.

7. Foamea inimii

Adeseori, ceea ce mancam este determinat de ceea ce simtim.

Mancarea este pentru majoritatea oamenilor un mod de a percepe confortul, este cea mai accesibila placere.

Asa ai fost crescuta: ”Esti suparata? – Uite, mananca o prajiturica si-ti va trece”.

Dar golul pe care vrem sa-l umplem ramane.

Nu vei castiga nimic daca incerci sa iti acoperi anxietatea  mancand junk food, desi te satisface pe moment. Nu ajuta nici sentimentul de vina care-i urmeaza unei incercari de a umple un astfel de gol. Mai rau este ca aceasta este o practica care poate deveni obicei, iar obiceiul se poate transforma intr-o spirala de mancat emotional.

In loc de galetusa de inghetata ai nevoie de compania cuiva. Poate de o plimbare scurta sau o alta modalitate de a-ti descarca emotiile.

Concluzie:

Mancatul excesiv sau necontrolat nu face decat sa mascheze unele probleme, iar in timp poate deveni o practica autosabotoare. Pe langa faptul ca te ingrasi tot mai mult, iti sabotezi si dezvoltarea psihica, evitand adevaratele motive pentru care te simti deprimata/ slabita/ neajutorata.

Ca sa ajungi la destinatie nu e nevoie sa stii exact cum arata tot drumul, dar e nevoie sa faci un prim pas. Acorda-ti aceasta sansa.

Data viitoare cand esti pe cale sa mananci o pizza dintr-o inghititura, intreaba-te: de ce anume imi e foame?