HEALTHY TIPS

INTARIREA SISTEMULUI IMUNITAR

sistem imunitarSistemul tau imunitar face o treaba exceptionala aparandu-te de microorganisme cauzatoare de boli. Totusi, cateodata, apararea esueaza, iar un virus oarecare reuseste sa te imbolnaveasca.

Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a se apara de agentii patogeni – virusuri, bacterii, paraziti si toxine. Sistemul imunitar este un sistem complex de celule si molecule (anticorpi) al carui rol este sa asigure protectia impotriva agresorilor. Sistemul imun detecteaza agentii patogeni, ii distruge si, foarte important, memoreaza antigenul pentru a putea reactiona prompt si data viitoare cand il va intalni.

Sistemul limfatic este o componenta importanta a sistemului imun si reprezinta sistemul organismului de aparare si de purificare. Sistemul limfatic este format din  limfa, din vase limfatice – care asigura transportul limfei – si din structuri si organe care contin tesut limfatic, cum sunt timusul, ganglionii limfatici, splina si amigdalele:

  • Timusul este o glanda de mici dimensiuni, situata in spatele sternului si deasupra traheei, al carei rol este productia de limfocite T responsabile de imunitatea celulara. Timusul este mai activ in perioada adolescentei si isi pierde din proprietati pe masura ce inaintam in varsta.
  • Amigdalele fac parte din prima linie de protectie a sistemului digestiv si a aparatului respirator, distrugand bacteriile si virusurile de la acest nivel; extirparea acestora face ca agentii agresori din mediu sa patrunda cu usurinta in organism.
  • Rolul splinei este de a sintetiza anticorpii, de a distruge si de a elimina bacteriile anihilate de anticorpi, precum si  celulele sanguine moarte.
  • Ganglionii limfatici  sunt localizati de-a lungul intregului corp si contin celule B care secreta anticorpi, celule T si celule macrofage.

Este posibil sa interferezi in acest proces si sa iti intaresti sistemul imunitar? Ajuta oare sa iti imbunatatesti dieta? Exista suplimente alimentare, vitamine si extracte de ierburi, care ar putea sa-ti intareasca sistemul imunitar? Se merita sa faci schimbari in stilul tau de viata, cu speranta de a influenta producerea unui raspuns imunitar aproape perfect?

Ideea de a influenta funtionarea sistemului tau imunitar este, cu siguranta, atragatoare, dar procesele cunoscute pana in acest moment sunt evazive, din mai multe motive. Sistemul imunitar este, intocmai, un sistem, si nu o entitate singulara. Pentru a functiona in mod optim, acest sistem are nevoie de echilibru si armonie. Inca exista multe semne de intrebare atunci cand e vorba de interconectari si interinfluentari la nivelul sistemului imunitar si, mai ales, a raspunsului imunitar.sistem imunitar

Numeroase studii stiintifice in desfasurare exploreaza legatura dintre dieta, nivelul de activitate fizica, varsta, stres, suplimente alimentare si alti factori asupra raspunsului imunitar, atat in cazul animalelor, cat si cel al oamenilor. Desi rezultatele sunt inca preliminarii, exista observatii interesante. Urmatoarele paragrafe vor arata rezultatele obtinute pana acum pentru fiecare dintre acesti factori. Oricare ar fi rezultatele sau lipsa lor, pentru moment, recomandarile generale ce tin de un stil de viata sanatos sunt si cele pentru un sistem imunitar sanatos.

Ce inseamna un stil de viata sanatos?

Prima linie de aparare este sa adopti un stil de viata sanatos. Fiecare parte a corpului tau, inclusiv sistemul imunitar, functioneaza mai bine atunci cand este protejata de efectele nocive ale unei alimentatii haotice, lipsei de activitate fizica si a unui mediu toxic.

Sfaturi pentru un stil de viata sanatos:

  • Renunta la fumat
  • Adopta o dieta echilibrata, incluzand o diversitate de alimente integrale (fructe, legume, seminte, nuci, leguminoase si cereale integrale, dar si produse animale, provenite din surse sigure, minim procesate)
  • Include activitati fizice in viata de zi cu zi
  • Mentine o greutate sanatoasa a corpului tau
  • Controleaza-ti tensiunea arteriala
  • Consuma alcool cu moderatie
  • Dormi 7-8 ore pe noapte
  • Spala-te frecvent pe maini si gateste adecvat alimentele
  • Verifica-ti starea de sanatate in mod frecvent, tinand cont si de recomandarile specifice categoriei tale de varsta.

Multe produse de pe rafturile magazinelor naturiste sau a farmaciilor pretind cresterea raspunsului sistemului imunitar. Dar conceptul de intarire a sistemului imunitar nu inseamna prea mult din punct de vedere stiintific. De fapt, cresterea numarului de celule din corpul tau (ale sistemului imunitar sau de orice alt tip) nu este neaparat un lucru bun.

A incerca cresterea numarului de celule imunitare ne face sa ne punem si intrebarea: numarul caror celule ar trebui, de fapt, crescut? Celule diferite raspund in mod diferit in contact cu agenti patogeni diferiti.  Care dintre celule ar trebui influentate si pana unde ar trebui sa mearga aceasta influentare? Oamenii de stiinta inca nu stiu raspunsurile la aceste intrebari.

Ceea ce este un fapt cunoscut este ca celulele imunitare sunt generate in mod continuu de corpul tau. Astfel, se produc mult mai multe limfocite decat ar avea nevoie corpul tau. Excesul de celule este eliminat printr-un proces natural de moarte a celulelor numit Apoptosis– astfel, unele celule mor inainte de a cunoaste vreun fel de actiune, altele- dupa ce batalia a fost invinsa. Nu este cunoscut exact numarul de celule de care are nevoie un sistem imunitar pentru a functiona in mod optim.

Oamenii de stiinta au aflat mai multe despre cazurile in care organismul produce prea putine celule imunitare. Atunci cand numarul de celule T scade sub un anumit prag, oamenii bolnavi de HIV/SIDA sunt mult mai susceptibili spre a dezvolta boli infectioase diverse. Astfel, se cunoaste numarul minim de celule necesare pentru ca sistemul imunitar sa isi faca treaba in mod eficient.

Exista numeroase studii stiintifice ce urmaresc efectele unei varietati de factori asupra functionarii sistemului imunitar- de la mancare si suplimente alimentare pana la miscare regulata, dar si a stresului, fumatului sau lipsei de somn. Se studiaza mai ales legatura dintre schimbarile de stil de viata si cresterea sau descrestrea numarului de imbolnaviri in cadrul grupurilor studiate. Astfel, desi nu exista date stiintifice batute in cuie, se observa anumite legaturi si se pot face anumite observatii si recomandari.

Astfel, s-a observat ca odata cu varsta numarul de celule imunitare T scade, posibil odata cu atrofierea glandei Timus, astfel oamenii mai in varsta sunt predispusi spre a contacta diverse boli cu efecte grave. Efectele glandei Timus regreseaza incepand cu varsta de un an. Alta posibilitate ar fi ca maduva osoasa ar deveni mai putin eficienta in producerea de celule stem odata cu varsta. Se studiaza si posibilitatea reducerii memoriei celulare a limfocitelor, ca rezultat al procesului de Apoptosis, astfel celulele noi create neprezentand o capacitate mare de stocare a memoriei (infectii cu care ar fi pregatite sa lupte).alimentatie pentru un sistem imunitar sanatos

Alimentatia

Ca orice forta combatanta, sistemul imunitar functioneaza pe stomac propriu. Luptatorii din armata sistemului imunitar au nevoie constanta de nutritie de calitate si indestulatoare. Este cunoscut faptul ca oamenii care traiesc in saracie si au o alimentatie deficitara sunt mult mai susceptibili spre boli infectioase.

Un grup de investigatori ce au studiat efectele unei diete deficitare in proteine asupra soarecilor de laborator, au descoperit ca o astfel de dieta reduce atat numarul, cat si functiile celulelor T, dar si a celulelor macrofage, cauzand si reducerea de productie a anticorpului imunoglobulina A (IgA).

Exista si evidente ca unele deficiente de micronutrienti cum ar fi cele de seleniu, zinc, cupru, fier, acid folic, vitaminele A, B6, C si A, altereaza raspunsul imunitar la animale. Totusi, nu se cunoaste exact impactul acestor alterari asupra raspunsului imunitar in general.

Ce poti face tu?

Daca dieta ta nu include o varietate de produse in stare integrala sau minim procesate, ar fi benefic sa incepi sa acorzi o atentie deosebita introducerii alimentelor ce contin urmatorii micronutrienti sau a suplimentarii cu multivitamine si multiminerale de calitate.

Seleniu unele studii sugereaza ca cei ce au un nivel scazut de seleniu in organism prezinta un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar, de prostata, de colon, rect, pulmonar sau a vezicii urinare.

Principalele surse alimentare de seleniu sunt: alge marine, fructe de mare, soia, linte, fasole, usturoi, seminte de floarea soarelui, seminte de in, caju, catina, cereale, peste, oua, ton, ficat, scoici, carne de porc, curcan, branzeturi fermentate etc.

Vitamina A– joaca un rol important in lupta cu infectiile si a mentinerii suprafetelor mucoase influentand anumite subcategorii ale celulelor T si B si a cytokinelor. Deficienta de vitamina A este asociata cu un sistem imunitar deficitar si un risc crescut de a dezvolta diverse boli infectioase. Pe de alta parte, in cazul existentei unui nivel suficient de vitamina A in sange, suplimentarea cu vitamina A nu are efect de imbunatatire a raspunsului imunitar.

Cele mai bogate surse de vitamina A sunt: ficatul si organele in general, lactatele, galbenusul de ou, fructe si legume verzi (broccoli, spanac), galbene (pepene galben, cartofi), portocalii (morcovi) si rosii (ardei gras, rosii).

Vitamina B2– exista unele evidenta ca vitamina B2 creste rezistenta in fata bolilor infectioase in cazul soarecilor de laborator.

Cele mai bune surse naturale de vitamina B2 sunt: carnea de pui, in special organele precum ficatul, rinichii sau inima, lactatele, ouale, pestele, legumele cu frunze verzi, migdalele, ciupercile, soia si drojdia de bere inactiva. Această vitamina este rezistenta la caldura, dar foarte sensibila la lumina si la pH-ul alcalin. Ea poate disparea partial in apa de fierbere a alimentelor.

Vitamina B6– dificienta de vitamina B6 poate scadea unele aspecte ale raspunsului sistemului imunitar, cum ar fi abilitatea de a se maturiza si transforma in diverse tipuri de celule T si B a limfocitelor. Suplimentarea cu cantitati moderate de vitamina B6 s-a aratat a ajuta acest proces, pe cand megadozele nu produc alte efecte benefice. Trebuie sa se tina cont si de faptul ca, in exces, vitamina B6 poate contribui la cresterea tumorilor.

Cele mai bune surse naturale de vitamina B6 sunt: drojdia de bere, cerealele integrale, bananele, somonul, spanacul, galbenuşul de ou crud, semintele de floarea-soarelui, avocado.

Vitamina C– desi este cea mai cunoscuta vitamina atunci cand e vorba de intarirea sistemului imunitar, vitamina C poate avea efecte benefice asupra acestuia mai degraba in combinatie cu alti micronutrienti- cum ar fi vitamina A si magneziul. Chiar si in cantitati mici, vitamina C poate proteja moleculele indispensabile din corp, precum proteinele, lipidele (grasimi), carbohidratii si acizii nucleici (ADN si ARN), de la lezarea cauzata de radicalii liberi si speciile reactive de oxigen, care poate fi generata in timpul unui metabolism normal, precum si prin expunerea la toxine si poluanti (ex. fumul de tigara). Vitamina C poate ajuta la regenerarea altor antioxidanti, cum ar fi vitamina E. Un studiu recent pe fumatori a descoperit ca vitamina C a regenerat vitamina E din forma sa oxidata. Vitamina C este esentiala pentru formarea colagenului, o componenta structurala importanta a vaselor de sange, a tendoanelor, a ligamentelor si oaselor.

Surse alimentare bogate in vitamina C: patrunjel (frunze), ardei iute, broccoli, hrean, varza de bruxelles, conopida, gulii, spanac, varza rosie, varza creata, arpagic, patrunjel radacina, papadie (frunze, tije), rosii, cartof dulce, ridichi, pastarnac, praz, varza murata, fasole verde pastai, sparanghel, dovlecei, usturoi, salata verde, andive, telina radacina, sfecla rosie, anghinare, ceapa, macese, catina, coacaze negre, kiwi, lamai, portocale, grapefruit, mango, capsuni, coacaze rosii, pepene galben, mandarine, ananas, kaki, agrise, zmeura, afine, mure, gutui, mere, avocado, banane, rodii.

Vitamina D– de-a lungul timpului, medicii au observat ca suferinzii de tuberculoaza raspund foarte bine expunerii la soare. Mai tarziu, a fost gasita o explicatie- s-a observat ca vitamina D, produsa de piele in raspuns cu contactul cu razele solare, semnaleaza un raspuns antimicrobial in corelatie cu bacteriile cauzatoare de tuberculoza. Nu exista studii similare care sa arate efectele vitaminei D asupra altor boli infectioase, dar este considerata benefica functionarii eficiente a sistemului imunitar.

O cantitate suficienta de vitamina D se poate obtine prin expunerea la soare timp de 15-20 minute pe zi.

Cele mai bogate surse alimentare sunt: somonul, macroul, tonul, sardinele, gslbenusul de ou, ficatul de vita, cerealele, nucile, merele, lactatele etc.

Vitamina E– un studiu care si-a propus sa urmareasca evolutia unor subiecti sanatosi cu varste de peste 65 de ani in urma cresterii dozei zilnice administrate de vitamina E de la DZR de 30mg la 200mg a observat cresterea raspunsului imunitar in lupta cu hepatita B si tetanos dupa vaccinare. Nu s-a observat o crestere a raspunsului imunitar si dupa administrarea vaccinurilor impotriva difteriei si a pneumococului.

Cele mai bogate surse naturale de vitamina E: germeni de grau, uleiuri vegetale, avocado, produse din cereale integrale, galbenus de ou, nuci, arahide, alune, migdale, ficat, unt de arahide.

Zinc– zincul este un mineral esential functionarii sistemului imunitar si deficientele de zinc afecteaza functionarea optima a celulelor T, dar si a altor celule imunitare. Desi un nivel suficient de zinc este absolut necesar in dieta noastra, un nivel mult prea crescut va duce la slabirea sistemului imunitar, in loc de intarirea lui.

Principalele surse alimentare de zinc sunt alimentele bogate in proteine de origine animala (carne, peste, produse lactate, oua), germenii de grau, painea integrala, semintele de susan, de pin sau de dovleac, nautul, nucile caju, fulgii de ovaz, alunele si migdalele, avocado, zmeura, murele, rodia, porumbul, varza de Bruxelles, sparanghelul, fasolea, mazarea, dovleacul si cartofii.

suplimente pentru un sistem imunitar sanatos

Suplimente naturiste

Intra intr-un magazin naturist si vei gasi o multime de produse ce pretind intarirea si functionarea mai buna a sistemului imunitar. Desi exista, intr-adevar, beneficii in urma ingerarii unor extracte de plante sau alimente, nu exista studii care sa demonstreze ca aceste beneficii sunt atat de mari incat altereaza sistemul imunitar, protejandu-ne de bacterii si infectii. Alte semne de intrebare apar atunci cand se observa ca un extract de plante creste, intr-adevar, nivelul de anticorpi din sange, dar nu se cunoaste si daca acest nivel crescut de anticorpi nu ii provoaca corpului mai mult rau decat bine.

Totusi, efecte ale suplimentelor de ierburi exista si ar trebui discutate. Sistemul imunitar al fiecarei persoane in parte este diferit, iar raspunsul imunitar este unic. Astfel, daca bunica ta sustine ca o anumita potiune sau ceai este secretul ei pentru un sistem imunitar sanatos, s-ar putea chiar sa fie asa, desi nu ar insemna, din pacate, ca si tu ai putea prezenta aceleasi efecte benefice. Totusi, nu strica sa-i incerci sfaturile si sa observi chiar tu efectele asupra corpului tau.

S-au studiat efectele anumitor suplimente asupra sistemului imunitar:

Aloe vera– exista evidente care arata ca aloe vera este benefica atunci cand este aplicata topic pe piele in cazul unor rani si arsuri minore, degeraturi dar si inflamatii ale pielii, mai ales in combinatie cu hidrocortizon.

Astragalus, membrane- desi este considerat a imbunatati sistemul imunitar, nu exista si divezi stiintifice care sa ateste acest fapt, iar membrana de astragalus s-a dovedit a fi chiar daunatoare.

Echinacea-desi poate avea efecte cat priveste prevenirea racelilor, nu se recomanda sa se administreze pe termen lung si nici sa fie administrata suferinzilor de alergie la polen.

Usturoi- usturoiul s-ar putea sa aiba efecte benefice in lupta cu infectiile. In laborator s-au observat efecte pozitive ale usturoiului in lupta cu bacterii, virusuri si ciuperci. Intr-un studiu din 2006 s-a observat ca in randul rozatoarelor hranite cu usturoi si ceapa incidenta unor anumite tipuri mai comune de cancer era mai mica.

Propolis– propolisul pare sa fie eficient in lupta cu infectiile virale, microbi si bacterii, dar si ciuperci. Prezinta si efecte antiinflamatorii, putand fi folosit si pentru regenerarea pielii.

Ginseng– exista insuficiente dovezi pentru a putea recomanda ginseng-ul pentur intarirea sistemului imunitar.

Probiotice– in sistemul nostru digestiv exista sute de tipuri de bacterii absolut necesare unei digestii eficiente. Exista studii care fac legatura intre un sistem digestiv sanatos si un sistem imunitar eficient. Unele tipuri de bacterii ”bune” influenteaza dezvoltarea anumitor componente ale sistemului imunitar, cum ar fi corectarea deficientelor sau cresterea numarului de celule T.

Astfel, cu cat mai multe studii vin cu astfel de rezultate, cu atat este mai tentant sa se creada ca mai multe bacterii ”bune” inseamna ”mai bine”- fapt care nu le-a scapat specialistilor in marketing,  ducand la aparitia pe piata a sute de produse- lactate, sucuri, cereale, batoane energetice si altele, ce pretind a creste numarul de bacterii probiotice din sistemul digestiv si astfel imbunatatirea functiei imunitare.

Ceea ce ar trebui mentionat in legatura cu astfel de produse este ca si calitatea sau densitatea probioticelor nu este constanta. Unele contin ceea ce pretind a contine, altele nu. Se lucreaza la gasirea unor modalitati mai eficiente de monitorizare a componentelor probiotice din alimente.

Totusi, este recomandata introducerea in dieta alimentelor cu efecte probioticevarza murata, iaurtul, chefirul, laptele batut, branzeturile fermentate, microalgele, castravetii murati, maslinele in saramura, dar si cele cu efecte prebiotice (ingrediente alimentare non-digerabile care stimuleaza selectiv cresterea si activitatea anumitor bacterii benefice care se afla in intestin)- ceapa, usturoi, praz, banane, sparanghel, grau, ovaz, cicoare si napi.activitatea fizica ajuta sistemul imunitar

Stresul

Desi medicina moderna a tratat mult timp cu scepticism legatura dintre sanatatea emotionala si cea fizica, astazi se observa tot mai multe conexiuni intre minte si trup. O varietate larga de afectiuni (cum ar fi urticaria, deranjari ale stomacului, chiar si boli ale inimii) sunt conectate cu efectele stresului emotional asupra corpului.

Stresul este dificil de definit. De exemplu, ceea ce pare a fi o situatie stresanta pentru o persoana, nu va fi pentru alta. Raspunsul la stres este influentat de mai multi factori, printre care se numara si alimentatia, miscarea si somnul.

S-au observat efecte neplacute ale stresului cronic asupra sistemului imunitar, mai mult decat ale celui de situatie. Situatiile stresante manifestate pe o perioada indelungata de timp micsoreaza numarul de celule imunitare produse de sistemul imunitar, micsorand si efectele celor deja existente.

Stresul social (cauzat de relatiile interumane) este mai daunator decat stresul fizic. De altfel, chiar si izolarea sociala este un factor major de stres, care poate contribui la un nivel scazut al functiei imunitare.

Care ar fi legatura dintre stresul cronic si un sistem imunitar slabit? O echipa de cercetatori ai Universitatii din Ohio, SUA, a descoperit ca stresul psihologic constant afecteaza functionarea sistemului imunitar, distrugand legatura dintre sistemul nervos, cel endocrin si cel imunitar. Aceste 3 sisteme ”vorbesc” intre ele folosind mesaje chimice naturale si trebuie sa functioneze intr-un mod sincronizat pentru a fi eficiente. Stresul constant pe o perioada lunga de timp cauzeaza o scurgere constanta de hormoni ai stresului, mai ales a glucocorticoizilor (cel mai cunoscut fiind cortizolul). Acesti hormoni afecteaza Timusul, unde sunt produse limfocitele, si inhiba producerea cytokinelor si a interleukinelor, ce stimuleaza si coordoneaza activitatea celulelor albe ale sangelui.

Poate frigul sa te imbolnaveasca?

Aproape fiecare mama a spus vreodata la viata ei: ”Imbraca-te mai bine sa nu racesti!” Au mamele dreptate?

Cercetatorii cred ca frigul nu influenteaza sistemul imunitar. Motivul, spun ei, pentru care exista mai multe raceli in timpul sezonului rece este pentru ca, fiind frig, oamenii petrec mai mult timp in locatii calde, in contact mai apropiat cu alti oameni, posibil infectati deja.

Totusi, trebuie notat ca s-a observat si ca expunerea la frig creste numarul unor cytokine- hormoni ce joaca rolul de mesageri ai sistemului imunitar, dar ce inseamna acest fapt pentru intreaga functie a sistemului imunitar, nu se stie.

Ar trebui sa te imbraci mai bine atunci cand iesi afara iarna? Raspunsul este da, pentru a evita starea de disconfort si stres produsa de frig (am aflat deja ca stresul influenteaza functionarea sistemului imunitar intr-un mod negativ).

Are miscarea regulata efecte pozitive asupra sistemului imunitar?

Cu totii stim ca activitatea fizica regulata este unul dintre stalpii unui mod de viata sanatos. Miscarea regulata imbunatateste sanatatea cardiaca, scade presiunea sanguina, te ajuta sa controlezi greutatea corporala si te protejeaza impotriva unei multimi de alte boli.

Dar te ajuta, oare, sa mentii un sistem imunitar sanatos? Ca si alimentatia sanatoasa, activitatea fizica regulata contribuie la o stare de sanatate generala a corpului tau, astfel influentand si sistemul imunitar. Poate contribui direct asupra sistemului imunitar mai ales prin faptul ca imbunatateste circulatia sanguina, ceea ce permite celulelor si substantelor sistemului imunitar sa circule eficient in cadrul corpului uman.

Un sistem imunitar sanatos este un efect al unui stil de viata sanatos si echilibrat. Decat sa te bazezi pe suplimente-minune vandute la supra-pret pentru ca ”ar avea” efecte stimulatoare asupra sistemului tau imunitar, este cazul sa te axezi pe o dieta diversificata, alcatuita din alimente integrale si minim procesate. Incearca sa ii asiguri organismului tau micronutrientii de care are nevoie din dieta, in primul rand, iar in cazul deficientelor severe, se poate apela la administrarea unor multivitamine si multiminerale de calitate. Ai grija sa faci miscare regulata, sa dormi suficient si sa practici activitati de relaxare, pentru a imbunatati raspunsul organismului tau la stres.

 

Atentie: 

Acest articol contine informatii generale de natura medicala scrise cu scop educational.  Aceste informatii nu pot fi considerate  sfaturi, diagnoze, planuri de tratament sau retete medicale si nu ar trebui folosite in acest scop. Consulta un medic daca ai intrebari specifice sau ai nevoie de sfaturi personalizate in ceea ce priveste o afectiune medicala.

 

Referintehealth.harvard.eduwebmd.comsfaturimedicale.rosfatulmedicului.roreginamaria.rocsid.ro

About Carina 98 Articles
Carina Badea - IN CURAND