Sensibilitatea Non-Celiaca la gluten este un subiect sensibil si indelung dezbatut, mai ales in cercurile profesionistilor din domeniul nutritiei si a medicinei. Pe de o parte sunt dovezile stiintifice ce sustin ca eliminarea glutenului din dieta ar avea efecte miraculoase. Pe de alta parte sunt cele care arata ca aceste efecte sunt cauzate mai degraba de eliminarea nutritientilor si antinutrientilor care ajung in dieta odata cu consumul de produse procesate ce contin gluten.

 

Ce este sensibilitatea Non- Celiaca la gluten?

 

Sensibilitatea la gluten nu este o alergie alimentara, ci o conditie fizica dezvoltata in intestine.

Practic, proteinele de gluten nedigerate raman atasate de peretii intestinali, proces ce cauzeaza iritarea intestinului si aplatizarea microvililor de-a lungul peretilor intestinului mic.

Astfel, suprafata prin care se produce absorbtia nutrientilor din mancare devine considerabil mai mica, ducand la probleme de sanatate cum ar fi malabsorbtia, deficiente de nutrienti, anemie, stari de greata, mancarimi ale pielii, depresie etc.

Astazi, se teoretizeaza ca problema nu este glutenul in sine, ci un sir de peptide din structura moleculei de gluten, sir ce nu a fost prezent in culturile ancestrale de cereale.

 

Diagnosticare

 

Diagnosticul se stabileste coroborand cu analizele de laborator (anticorpi anti-transglutaminaza, anti-endomisium, anti-gliadina, anti-peptide gliadinice deamidate) si examenul histopatologic al biopsiei intestinale obtinute prin endoscopie digestiva superioara si examen histopatologic.

 

 

Care ar fi modalitatea practica de a privi acest fenomen?

 

In primul rand, trebuie eliminata chiar posibilitatea de a avea boala Celiaca.

Pentru a afla daca suferi de sensibilitate la gluten, poti urma o dieta de eliminare sau poti incerca eliminarea temporara (3-6 luni) a glutenului din dieta. Daca se observa o imbunatatire a simptomelor si nu iti este dificil sa urmezi un astfel de stil de viata, poti continua. Daca nu poti urma un astfel de regim pe viata, poti incerca sa remediezi aceasta sensibilitate.

Ce poate duce la o flora intestinala dezichilibrata, afectand astfel absorbtia glutenului si cauzand sensibilitate la gluten? Consumul de zaharuri, alcool, produse alimentare puternic procesate, antibiotice, toxine din mediul inconjurator si alti alergeni.

 

Pentru a remedia aceasta problema,

dar si pentru a reintregi functia intestinala, se recomanda sa renunti la produsele enumerate mai sus (zaharuri, alcool, produse alimentare puternic procesate, antibiotice), dar si a se incerca eliminarea produselor ce contin gluten, pentru a anumita perioada (3-6 luni, in functie de raspunsul organismului).

 

Astfel, dupa aceste cateva luni, se vor putea reintroduce in dieta produse ce contin gluten, mai ales daca sunt preparate corespunzator (in cazul painii, se recomanda ca aceasta sa fie preparata cu maia obtinuta printr-un proces indelung de fermentare). Se va incepe cu o cantitate mica si se va creste treptat, pentru a observa anume ce cantitate din aceasta substanta poate provoca probleme.

 

Totusi, in cazurile in care exista o predispozitie genetica ce cauzeaza sensibilitatea la gluten, nu exista posibilitatea de a reintroduce aceasta proteina in dieta fara a cauza probleme de sanatate. La fel este si situatia celor ce sufera de boala Celiaca.

 

 

Unul dintre motivele pentru care sensibilitatea la gluten ramane nediagnosticata, de cele mai multe ori, este faptul ca atat medicii, cat si pacientii cred ca aceasta cauzeaza doar probleme digestive. Dar o astfel de sensibilitate se poate prezenta si cu inflamatii ale articulatiilor, pielii, sistemului respirator si chiar a creierului, fara a crea probleme digestive evidente.

 

Simptome ce pot fi observate impreuna cu sensibilitatea la gluten:

• Balonare, flatulenta si dureri abdominale;
• Diaree sau constipatie;
• Intoleranta la lactoza;
• Mancarimi ale pielii;
• Lezarea smaltului si decolorare la nivelul dintilor;
• Dureri articulare;
• Crampe musculare;
• Pierdere inexplicabila in greutate;
• Crestere intarziata;
• Oase fragile/fracturi ;
• Oboseala cronica;
• Migrene, dureri de cap;
• Amorteala a mainilor si a picioarelor;
• Senzatie de greutate in maini si picioare;
• Iritabilitate/schimbari bruste de dispozitie;
• Dificultati de concentrare;
• Ciclu menstrual neregulat;
• Anemie/deficiente minerale;
• Depresie;
• Diabet de tip 1;
• Boala Sjogren;
• Sindromul intestinului iritabil;
• Sindromul Turner;
• Dermatitis herpetiformis/eczeme/psoriazis/rosacea/acnee;
• Infertilitate/avorturi spontane;
• Retardare a cresterii intrauterine;
• Osteoporoza/osteopenie;
• Hipotiroidie;
• Tiroidita autoimuna Hashimoto;
• Artrita juvenila idiopatica;
• Cancer intestinal;
• Sindromul Down;
• Sindromul Williams;
• Lupus erythematosus;
• Hipoglicemie;
• Sangerari din nas;
• Inflamatii in organism.

 

Ghid practic pentru dieta fara gluten:

 

CEREALE, PSEUDOCEREALE:

Sigure: orez, porumb, mei, quinoa, hrisca, amaranth, roscova, castane, cartofi, tapioca;

Riscante: bauturi din porumb, orez extrudat, cartofi pai (chipsuri), pop-corn;

Interzise: grau, amidon din grau, ovaz, secara, couscous, specialitati din cereale, bere din orz, muesli, cereale pentru mic dejun, alte derivate .

 

FRUCTE, SEMINTE, NUCI:

Sigure: toate fructele naturale, semintele si nucile;

Interzise: fructele uscate intr-un invelis de faina.

 

VERDETURI:

Sigure: legumele si verdeturile naturale (proaspete, gatite, uscate, congelate);

Riscante: alimentele din legume care pot contine factori de ingrosare;

Interzise: alimente compuse din legume si amestecuri de cereale, legume gatite cu pesmet, tasate sau acoperite cu faina.

 

CARNE, PRODUSE ANIMALE

Sigure: toate tipurile de carne si peste proaspat si congelat; oua, jambon, sunca, lactate naturale;

Interzise: carne sau peste preparate pane sau servite cu sosuri cu faina; peste congelat semipreparat (surimi sau specialitati din homar).

 

BAUTURI:

Sigure: ceai, cafea, suc si nectar de fructe naturale, proaspat stoarse.

Riscante: siropuri pentru bauturi si gheata, amestecuri instant: ciocolata calda, frappe, ceai, sucuri de fructe cu adaos de pulpa, sucuri carbogazoase, sucuri non-alcoolice dietetice.

Interzise: bere, cafea instant sau surogat de cafea care contine orz sau secara, bauturi din ovaz.

 

DULCIURI:

Sigure: miere, zahar;

Riscante: jeleuri, ciocolata, batoane de cereale, inghetata, bomboane, guma de mestecat;

Interzise: ciocolata cu cereale, torturi, prajituri cu blat de faina de cereale, fursecuri etc.

 

GRASIMI SI DIVERSE:

Sigure:  uleiurile vegetale, unt, untura, otet, sare, piper, plante medicinale, condimente, drojdie;

Riscante: sosuri preparate, cuburi condimentate, amestecuri pe baza de bulion, amestecuri de plante si condimente, praf de copt.

 

Din momentul in care UE a emis recenta directiva privind etichetarea, identificarea alimentelor ”de risc” a fost mai usor de realizat. Directiva solicita producatorilor de alimente sa declare prezenta  in produse chiar si a unei cantitati infime de gluten.

De cele mai multe ori, ingerarea deliberata sau involuntara a unor cantitati mici de gluten nu va provoca iritarea imediata, dar poate fi periculoasă pe termen lung, datorita riscului unei inflamatii intestinale persistente. De aceea, este foarte importanta atentia asupra acestor aspecte pe durata dietei. Totusi, nu este nevoie sa se ajunga la o fobie impotriva glutenului sau la o anxietate dietetica excesiva.

 

 

 

Referinte: